Legendă
Conform unei legende populare, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute şi a început a da la o parte zăpada şi a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a îngheţat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului simbolizează sângele ei roşu pe zăpada albă.
O altă legendă povesteşte cum Soarele a coborât pe pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă şi veselie, şi lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. După o luptă crâncenă, tânărul a învins creatura şi a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe cer şi a reînceput să lumineze întregul pământ. S-a început primăvara, oamenii au reînceput să zâmbească, să se veselească, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele său cald s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinsteşte memoria tânărului curajos legând cu o aţă două flori: una albă, alta roşie. Culoarea roşie simbolizează dragostea către frumos şi aminteşte de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.
Istoric
Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele reprezentau nişte pietricele vopsite în alb şi roşu care erau purtate la gât. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie, şi era purtat de copii în jurul gâtului.[5] Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primilor cocori şi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţişorul şi-l atârnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dădeau pe caş.[6] Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
În prezent
În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărţişor”, care începe pe data de 1 martie şi durează până la 10 martie.În acest an, festivalul se află la ediţia a 42-a.
În unele judeţe ale României, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvănene mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se poate de speriat duhurile rele. În judeţul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată.
Obiceiuri asemănătoare se pot întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria unde se cheamă Marteniţa (Мартеница), Macedonia, Albania. - wikipedia
Mărţişor (IPA: [mər.tsi.'ʃor]) is the traditional celebration of the beginning of the spring (and until 1701 of the New Year[1]) in Romania, Moldova and Bulgaria (under the name Martenitsa - Мартеница), on 1 March. The day's name is the diminutive of March (in Romanian Martie), and thus means something like "little" or "dear March". Nowadays, men offer women a talisman object also called Mărţişor, consisting of a jewel or a small decoration like a flower, an animal or a heart, tied to a red and white string.[2] However, giving a little nickel tied to a red and white string is an old custom and was originally designated for both men and women. It was believed that the one who wears the red and white string will be powerful and healthy for the year to come. The decoration is a symbol of the coming spring. A woman wears it pinned to her blouse on this day and up to two weeks after. Occasionally, women also give such gifts to men. In some parts of Romania such as Moldova or Bukovina the symbol of spring was a gold or silver medal which was worn around the neck. After wearing the coin for twelve days, they bought sweet cheese with the medal, because it was believed that their faces would remain beautiful and white the entire year.
History
Mărţişor is the symbol of spring and also a celebration on the first of March. Its beginnings are still a mystery, but it is usually said that it originated in ancient Rome, because New Year's Eve was celebrated on the 1st of March (Martius), the month of the war god Mars. He had a double role: both protector of agriculture and of war, so the celebration signified the rebirth of nature. The duality of symbols is kept in the colours of the Mărţişor: white and red, meaning peace and war (it might also symbolize winter and spring).
For the Thracians, Marsyas-Silen, whose cult was related to the vegetation and the land, had the same attributes. The flower and nature celebrations were consecrated to him.
This custom can be found in all areas where Romanians live. Bulgarian neighbours also have an almost identical tradition on the 1 March, called "Martenitsa". - wikipedia
